“Weekend la munte” a fost primul meu gând dupa cateva săptămâni destul de monotone și încărcate cu zgomotul mașinilor, a conversațiilor infinite la telefon și gălăgia care ne înconjoară. Ce poate fi mai frumos decât o rază ce te mângâie pe față dimineața și aerul rece ce te înviorează?
În fiecare dimineață mi-am ocupat leaganul ce l-am zărit din prima clipă, mi-am încrucișat picioarele și nu mă gandeam la nimic. Cred că simplul fapt să stai și să nu te gândești la nimic este mai complicat decât orice altă activitate.
Singurul moment când mă trezeam la realitate era atunci când deodată un mieunat se auzea din ce în ce mai puternic și într-o secunda o invazie de pisici țipau după atenție și mângâiere.
(Cum să nu le acorzi iubire? )
După doza de iubire luată mă găseam din nou pierdută în peisaj..
A doua zi la trezirea soarelui am fost în drumeție, la cascadă
și mai apoi la un mic local de la poalele unui munte pentru prânz.
Din păcate weekendul meu pașnic s-a terminat mult prea rapid și m-am trezit din nou în zumzet și oameni grăbiți, însă de fiecare dată când închid ochii văd :
și aud liniștea.
#exploreRomânia
iar cafeaua are mirosul cel mai placut încât îți trezește toate simțurile,
unde cafeneaua preferată devine “your own place” (@fresh),
însă de cele mai multe ori, mă simt acasă când văd mii de oameni cum se bucură de o zi însorită de vară pe faleza Dunării, copii ce fac întreceri cu bicicleta, role sau bătrânei ce încă se țin de mână.
@Universitatea
